Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Daphne du Maurier - "Golful francezului"

Cred că o să schimb numele blogului în "Blog de cărți", pentru că în ultimul timp numai cu asta m-am ocupat pe aici. Și nu numai pe aici. Azi-noapte am stat trează până pe la 2.30 ca să termin cartea pe care nu o mai puteam lăsa din mână.


"Golful francezului" este povestea de dragoste și de aventuri a englezoaicei Dona St. Columb, care părăsește Londra și se mută la țară împreună cu cei doi copii și cu doica lor. Fire capricioasă, rebelă, chiar obraznică, Lady St. Columb este avertizată că în Navron bântuie un pirat francez fără scrupule, împreună cu șleahta lui, care comite tâlhării, omoară oameni și răpește femei pe care le dezonorează. În scurt timp, femeia găsește în noptiera din camera ei tutun și o carte de poezii franțuzești, iar într-o noapte își vede servitorul discutând cu un bărbat misterios în grădină, așa că intră la bănuieli. Aventuroasă și neînfricată, Dona o ia pe urmele slujitorului și dă peste o corabie ascunsă în golf, al cărei căpitan se dovedește a fi  renumitul pirat, însă descoperă că acel bărbat misterios nu este deloc așa de groaznic cum îl descriau cunoscuții ei englezi. Bineînțeles că Lady uită că e o lady cu soț la Londra și se lasă purtată pe valuri alături de piratul ei Jean-Benoit Aubery, în căutarea aventurii. Relația cu acesta o transformă în femeia la care ea visase dintotdeauna, punându-i la încercare spontaneitatea și agerimea. Frumoasa lady din Londra devine, pe lângă amanta seducătoare, "băiatul de serviciu" al piratului, ajutându-l pe acesta să fure corabia unui cunoscut de-al soțului ei. 

Povestea e frumoasă, presărată cu suspans, pasiune și curaj. Nu lipsesc nici lecțiile despre devotament sau sfatul nescris de a-ți trăi prezentul fără să te gândești la urmări. Dacă nu aș fi știut că romanul e scris de o femeie, aș fi jurat că e o scriitură masculină. 

Daphne du Maurier (1907 -1989) a fost o scriitoare britanică. Ea este cunoscută în special pentru că operele sale au fost adaptate în filme (cea mai cunoscută adaptare fiind "Păsările" - în regia lui Alfred Hitchcock).


Din câte văd pe IMDB, "Golful francezului" a fost ecranizat de două ori (1944 și 1998), cea din urmă (foto sus) avându-i ca protagoniști pe Tara Fitzgerald și Anthony Delon (fiul lui Alain Delon)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când